“O viata de rezerva” de Jodi Picoult este o carte care mi-a ramas in minte si in suflet inca din prima zi in care am vazut-o pe raft. Am citit o scurta prezentare pe ultima coperta si am ramas fara cuvinte…o poveste in care Etica insasi are probleme in a judeca personajele. O fata de 13 ani isi da in judecata proprii parinti pentru a obtine dreptul asupra propriului corp.
Motivul? Este un copil creat pentru a fi donatorul perfect compatibil pentru sora ei mai mare, bolnava de leucemie. Inca de la nastere, Anna a fost cea care a “tinut-o in viata” pe sora ei, Kate, prin donari de sange si maduva, pana cand i se cere sa-i doneze un rinichi, insa ea se impotriveste.
Istoria de viata a acestei familii nu este nici pe departe una obisnuita. Fiecare membru povesteste evenimente familiale din punctul lui de vedere, oferindu-ne astfel o imagine completa asupra vietii de familie, a problematicii bolii si a efectului ei asupra celor din jur.
Autoarea ridica o problema etica pentru care Codul Deontologic nu stipuleaza nicio solutie. Cat de mult esti dispusa, ca mama, sa lupti pentru a-ti salva copilul? Atat de mult incat sa-l sacrifici pe celalalt si sa-ti neglijezi intreaga familie? Am fost atat de intrigata de aceasta idee, incat nici dupa citirea cartii nu pot spune care e decizia corecta. Pentru ca nu iti poate spune nimeni ce ar trebui sa simti, cum ar trebui sa actionezi cand in joc e viata copilului tau, iar tu o poti salva.
Cartea a aparut la editura RAO, in 2009. Pentru cei care prefera sa rateze ocazia unei lecturi bune, exista si varianta filmului, intitulat “My Sister’s Keeper” si care reproduce destul de fidel continutul cartii. Daca vreti sa reflectati intens la implicatiile eticii in alegerile pe care le facem in viata si cum pot ele afecta cursul vietii celor din jur, va recomand cu caldura “ O viata de rezerva”. Lectura placuta!
Roxana Clinciu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu